Initial, ideea de a merge la Nordkapp cu motorul si cu cortul mi s-a parut usor vecina cu nebunia, nu din motive de siguranta, ci pentru ca drumul e foarte foarte lung, iar vremea nu e chiar asa prietenoasa cu mersul pe motor si statul la cort incepand cu septembrie, perioada in care am fost noi acolo. Nu regret excursia, dar, in mod sigur, nu as mai repeta-o prea curand.

Calatoria spre Nordkapp cu motorul era planuita pentru luna iunie, insa, din tot felul de motive, ba cu jobul, ba cu banii, am ajuns sa plecam abia la jumatatea lui august, perioada in care in nordul Suediei si Norvegiei incepuse sa se faca frig, asa de frig incat umblam tot timpul imbracata cu toate hainele pe care le aveam :).

Am plecat din Bucuresti echipati cu tot ce trebuie, cort, saci de dormit, saltelute gonflabile de la Decathlon si alte lucruri utile pentru dormitul afara. De pe la jumatatea Suediei, am cedat nervos si fizic si n-am mai stat la cort. Am decis sa stam in casute, tot in campinguri, unde era mult mai ieftin ca la hostel sau hotel, 40-50 de euro pe noapte.

Prima oprire a fost, spre nefericirea noastra, la Lugoj, in hostelul Misian Mura, loc mizerabil, cu asternuturi neschimbate de secole si un miros intepator de transpiratie. Pe holul hotelului, la etajul nostru, pe o mocheta murdara, statea tolanit un baiat si vorbea senin la telefon. Se intorcea de pe o parte pe alta, ca si cand ar fi fost in patul lui, iar imaginea lui a ramas in capul meu ca amintirea inceputului calatoriei noastre.

Lucrurile n-au mai fost asa neplacute dupa ce am iesit din Romania si am inteles la Viena ce inseamna sa stai intr-un camping. Baile erau incalzite, dusurile erau curate luna si, in general, aveai de toate, de la masini de spalat, pana la net, uscatoare de rufe, cafenea pentru luat mic dejun si, mai ales, multa liniste. Din Viena nu ne-a venit sa mai plecam vreo cateva zile, timp in care am luat la rand muzeele si palatele, ne-am ghiftuit la restaurante chinezesti de tip “all you can eat” si ne-am promis ca mai venim sa mai stam cu cortul pe aici.

Din Viena, am plecat spre Munchen, unde am mai stat vreo 3 zile si am vizitat diverse, apoi prin Bad Kissingen, o statiune draguta cu campingul cel mai frumos din toata excursia, Hamburg, cu campingul cel mai urat din toata excursia, pauze de mai multe zile in Copenhaga si Stockholm, multe opriri prin tot felul de campinguri in Suedia, o Suedie care parea ca nu o sa se mai termine niciodata, apoi niste sate din Finlanda, rupte de lume si pustii, o oprire de o noapte in oraselul Alta din Norvegia, apoi alta oprire intr-un camping de langa Nordkapp, multi reni, in sfarsit Nordkapp si inapoi prin Norvegia, prin tuneluri, pe poduri si serpentine, cu feribotul si iar tuneluri si iar serpentine, paduri, fiorduri, lacuri, pana la Oslo, apoi Malmo, oprire de o noapte intr-un camping intr-un sat unde veneau elanii si mancau mere de langa cort, apoi feribot pana in Rostock, ars gazul prin Berlin si cumparat prostii pentru acasa.

La Berlin am iesit din starea de vacanta si ne-am concentrat pe drumul spre casa. Ne-am mai oprit prin Praga si la Sighet doar ca sa dormim si n-am mai vizitat nimic. Ultima amintire a excursiei a fost o doamna draguta de la hotelul Illes Panzio din Seghet, care avea in curte niste iepuri foarte prietenosi.

Calatoria a durat o luna si cateva zile, insa ne-ar mai fi trebuit o luna ca sa vizitam tot ce ne propusesem, dar, cine stie, intr-un viitor nebulos, poate o sa o repetam cu un alt traseu.

Locurile cele mai frumoase din excursie au fost cele din nordul Suediei si Norvegiei, poate si pentru ca acolo era atata salbaticie.

M-as mai intoarce in Bad Kissingen, in Copenhaga si Stockholm, sa fac trasee prin nordul Norvegiei si Suediei, si, cine stie, poate sa prind aurora boreala.

Despre locurile pe care le-am vizitat in calatoria la Nordkapp o sa detaliez mai multe in alte articole. Asta a fost doar inceputul :).