Guestpost by Cătălin Mesaru

Pentru ca nu-mi șade în obișnuință să scriu prea mult (spre deloc, de altfel) despre experiențele mele voiajiste, dar pentru că mi-ar plăcea să împărtășesc cumva experința plimbării-n sus și-n jos (mă rog, în triunghi, oareșcum, căci am fost doar în trei orașe) timp de trei săptămâni în Cambogia, m-am gândit că cel mai ușor și cel mai digerabil ar fi să-mi deversez gândurile sub formă de listicle.

Înainte, însă, se cuvine un pic de context: am călătorit prin trei orașe – Phnom Penh, Siem Reap, Sihanoukville -, am rămas dezamăgit de AirBnB și cu greu voi mai folosi vreodată (deși experiența din anul anterior din Kamakura, Japonia a fost extrem de pozitivă), am rămas impresionat de sărăcia în care trăiesc cambogienii și m-am înfiorat la mirosul de durian (fructul acela care miroase a moarte, vomă, excremente, picioare nespălate și speranțe deșarte – toate la un loc).

Să o lăm, deci, cât de cât pe rând și cât mai ilustrat cu poze:

Phnom Penh

• Phnom Penh-ul pare, cumva, mai sărac decât Siem Reap-ul, deși aici pare a fi toată activitatea comercială. Cert e că este mult mai murdar în comparație cu Siem Reap-ul (dar nu și cu Sihanoukville-ul).
• Nimeni, dar absolut nimeni, nu merge pe stradă. Foarte rar se întâmplă să vezi cambogieni mergând. Transportul se face ori cu tuk-tuk-ul, ori cu scuterul, ori cu Toyota Camry sau Lexus (neapărat cu radiocasetofon, desigur, ca pe vremuri).

• Mașinile-s ori argintii ori albe, foarte rar vezi vreo mașină colorată.
• Bananele, Dumnezeule, bananele! Absolut fantastice! Nici c-am mai mâncat pe undeva banane așa de bune. Zici că-s degetele mici de la picioarele sfinților, așa-s de delicioase.

• Tuol Sleng (închisoarea S21) și Choeung Ek (adică The Killing Fields) sunt destul de răscolitoare, dar daca ești fan al turismului-de-genocid, sunt de neratat (mai ales Tuol Sleng). Și chiar și așa, chiar dacă suporți cu greu ororile, aceste două locuri sunt extrem de importante pentru înțelegerea multitudinii de traume prin care poporul cambogian a trecut în memoria recentă sub mâna teribilă a Khmerilor Roșii.

• Piețele sunt impresionante și pline de lucruri contrafăcute (până și lucrurile contrafăcute sunt contrafăcute) și, inevitabil, pleci cu sacul plin de chestii – fie ceasuri, fie adidași, fie mătăsuri, statuete sau magneți. Mare atenție la tot procesul de târguială cu vânzătorii: absolut totul se negociază și dacă refuză să lase din preț, pleacă. Te vor alerga și-ți vor oferi, până la urmă, prețul pe care-l ceri. Sau, alternativa este, dacă nu vor să lase prețul suficient de mult, du-te la vecinul lor de vis-a-vis și târguiește-te pentru același produs. În mod cert se vor război între ei și cel ce va ieși învingător vei fi chiar tu.

• Neapărat trebuie să te plimbi pe malul râului și să te oprești să bei margarita pe oriunde apuci căci e excelentă și al naibii de ieftină (undeva în jurul a 3-4$). Plus, mănâncă neapărat orez în ananas și, musai, încearcă amok-ul. Sper că ești prieten cu lemongrass-ul căci îl vei simți în foarte multe feluri de mâncare.
• Poți să sari lejer peste Palatul Regal (unde toți vor să te jecmănească), dar aruncă un ochi în Muzeul Național unde se găsesc colecțiile de statui extrase din complexul de temple Angkor Wat. Plus, vei vedea una din cele mai frumoase statui exterioare din Phnom Penh. Acest elefant, adică:

• În rest, mare lucru chiar nu ai de făcut în Phnom Penh – plimbă-te cât mai mult și rezervă-ți cameră într-un hotel cu piscină căci vei avea nevoie de toată răcoarea pe care o poți prinde, Phnom Penh-ul este un oraș care fierbe din cauza căldurii.

Siem Reap

• Cel mai cool oraș din cele trei în care am fost. Siem Reap-ul, fiind un oraș predominant turistic, e mult mai curat și ceva mai civilizat decât Phnom Penh-ul (sigur, șoferii nu respectă niciun fel de regulă nici aici).

• Principala atracție a Siem Reap-ului este complexul de temple Angkor Wat, cu enorm de multele temple printre care te poți plimba doar cu tuk-tuk-ul (sau, de ce nu, taxiul) căci se află la distanță mare unele de celelalte.

• Templele sunt, în marea lor majoritate, impresionante mai ales la exterior. La interior, mare lucru nu ai de văzut, deci poți sări peste peregrinările interioare și poți să te tratezi doar cu zgâitul la exterioarele acestora.

• Ai grijă să nu intri în discuții cu copiii care încearcă să-ți vândă chestii (banane, magneți, etc.). Dacă ai intrat în vorbă cu unul, te vei trezi cu alți 20 în jurul tău, ca-n Night of the living dead. Ferește-te de ei!
• Piețele, deși mai mici decât cele din Phnom Penh, au făcături de calitate mult mai bună și ai norocul să găsești niște replici excelente. Din nou, e foarte important să te tocmești la absolut orice cumperi, economisești foarte mulți bani și după, ai și sentiment de satisfacție că nu te-ai lăsat (în totalitate) fraierit.

• Ia la picior Pub Street care are un vibe de Mamaia-meets-Costinești Vei fi asaltat din toate părțile de muzică ce duduie din boxe proaste, de turiști și localnici care urlă și de vânzători de fructe și dubioșenii. Oprește-te undeva (evită restaurantele mexicane), mănâncă ceva și, neapărat, înfruptă-te din berea Angkor care e delicioasă.

Sihanoukville

• Singurul lucru impresionant în Sihanoukville e faptul că are ieșire la ocean. În rest, orașul în sine e relativ dezolant, sărac și murdar. Încearcă să eviți să stai în oraș și, cel mai bine, orientează-te spre o cazare înspre capătul plajei Otres.
• Mare lucru nu ai de făcut în Sihanoukville, e perfect doar pentru lenevit, făcut baie în apa caldă ca supa cu găluște și pentru turnat margarita pe gât în exces.