Credeţi-mă pe cuvânt, Mexicul e fabulos! Dacă te bate gândul să-l vizitezi îți trebuie o vacanța luungă și, chiar și așa n-o să poți să-l explorezi din extremitatea nord-vestică până în cea sud-estică pentru că vorbim de de 3000 km, să bifezi tot ce merită vizitat. Nu te limita însă doar la Mexico City și Cancun!
Ai lanţuri muntoase, deşert, văi, linie de coastă cu plaje cu nisip alb, Marea Caraibe şi Oceanul Pacific, insule cu palmieri, recife de corali sau situri arheologice fabuloase. La concurenţă cu natură este cultură mexicană care poate fi descoperită prin urmele lăsate de vechiile civilizaţii Maya, Olmec şi Azteca, dar și cultura urbană, obiceiurile şi tradiţiile curioase. Diego Rivera, Orozco şi Frida Kahlo au împodobit pereţii multor clădiri, în vreme ce grafferii moderni au transformat oraşele în muzee în aer liber.
Mexicul stă bine şi la capitolul coolnes, pentru că ai de unde alege între muzee contemporane de top, spaţii neconvenţionale de artă, cluburi şi cafenele hip şi street art cât poţi vedea cu ochii. Am ales 6 experienţe despre care agentul de turism all-inclusive sigur n-o să-ţi povestească:
O partidă de lucha libre
Lucha Libra (wrestling mexican) e entertaining pur şi face ravagii în Mexic încă de la începutul anilor 1900. Luptătorii îşi ascund chipul după nişte măşti colorate, poartă costume haioase de supereroi, şi se dau în spectacol “freestyle wrestling”, spre deliciul copiilor, dar şi al adulţilor. Luptători celebri precum El Santo, Blue Demon şi fiii acestora, EL Hijo del Santo sau Blue Demon JR, sunt ridicaţi la rangul de vedetă, fiind mai populari decât orice star pop sau mafiot local. Majoritatea spectacolelor de lucha libre au loc în orașe mari, iar biletele se vând ca pâinea caldă. În Mexico City, biletul de intrare la un spectacol costă între 20 -70 de euro, iar show-ul durează vreo patru ore.
Luchadorii se costumează creativ, în funcţie de numele de scenă ales sau moștenit. Super Shocker, Climax, Virus, Dr. Muerte, Bestia Salvaje, Damien 666, Dr. Wagner, Matematicos, Alfabeticos, El Grande Diablo, Super Pinocho 3000, Gato Infernal, sau Black Lord, sunt doar câteva exemple naive. Pe scenă sunt adevăraţi zei, dar când îşi scot masca devin oameni simpli pe lângă care poate treci fără să-i observi. Doar cei mai buni îşi permit să trăiască din asta, ceilalţi fiind bodyguarzi, şoferi de autobuz, casieri în supermarket, electricieni…
Insula Păpuşilor
Dacă îţi plac legendele urbane şi poveştile terifiante n-ai nicio scuză să ratezi Insula Păpuşilor, aşa cum am făcut eu. Isla de Muneca se află în apropiere de Mexico City, lângă satul Xochimilco, faimos pentru unele din cele mai frumoase flori din zona. E o insulă minusculă, decorată cu o mulţime de păpuşi și bucăţi de păpuşi, majoritatea vechi, prăfuite şi mucegăite. Aceste păpuşi au fost aduse aici ca ofrandă pentru o fetiţă care şi-a găsit sfârşitul, în mod misterios, pe această insula. Ideea i-a venit unui îngrijitor care a găsit păpuşă fetiţei înecate într-un canal de la marginea insulei. Convins că îl ajută pe copil să se odihnească în pace, acesta a început să agaţe păpuşi în copacii de pe insula, iar alţi localnici şi turiştii i-au urmat exemplu, transformând totul într-un platou de film horror. Coincidenţă sau nu, îngrijitorul şi-a găsit sfârşitul într-un mod tragic, tot înecat.
Săritură în Cenote
Am un prieten care ar călători în Mexic doar ca să facă scufundări în cenote. Cel puţin aşa pretinde. Eu am ratat această experienţă, cu toate că era foarte la îndemână.
Cenote e un fel de variantă mexicană a băilor termale sau spa. Sau poate că nu! E un fel de piscină naturală într-o peşteră, care seamănă cu un puţ adânc. Aceste piscine au făcut parte din viaţa mayaşilor, fiind prezente în ritualurile lor dintotdeauna. Ei le considerau porţi de intrare către lumea de dincolo, motiv pentru care unele dintre ele au fost folosite chiar ca loc de sacrificiu sau morminte, multe dintre ele fiind doar surse de apă.
Mexicul e plin de astfel de cenote, care mai de care mai frumoase. Pentru unele trebuie să plăteşti o taxă de intrare, în vreme ce altele, mai sălbatice, se află la dispoziţia oricui.
Piaţa de vrăjitoare Sonora
Dacă îţi plac ciudăţeniile, ai să dai probabil o tură prin Sonoro, piaţa de vrăjitoare, unde se vând leacuri şi poţiuni pentru diverse probleme legate de trup şi suflet. Când am ajuns eu pe acolo, am avut impresia că sunt în piaţă Obor, pe vremuri când era foarte murdară. Mi-a luat ceva vreme să-mi dau seama unde e secţiunea “ocultă”, ulterior confirmată de un localnic care i-a dat de înţeles foarte clar unei prietene că nu are voie să facă poze, lovind-o cu un fel de matură peste aparatul foto. Am scanat cu privirea borcanele cu loţiuni care promit să păstreze iubirea alesului, să lege sau dezlege cununii, să reaprindă focul pasiunii, să-ţi sporească averea sau să protejeze acţiunile traficanţilor. Am făcut slalom printre ierburi, amulete, păpuşi şi statuete colorate cu Fecioara Maria, care meritau pozate dacă nu ţineai cont de pancartele care te avertizau să n-o faci. Aşa că n-am făcut-o. Am căscat ochii vreo oră şi am plecat de acolo cu mâna goală.
Dia de Muertos
Aş da orice să ajung în Mexic în luna noiembrie, când întreagă ţară stă sub semnul unei sărbători unice şi fascinante: Dias de Muertos (Ziua Morţilor), în care mexicanii aduc un omagiu celor dragi care au părăsit această lume. Cel mai potrivit loc unde poţi experimenta această sărbătoare este oraşul Oaxaca, totodată unul dintre cele mai frumoase orăşele pe care le-am văzut în Mexic.
În fiecare an, în zilele de 1 şi 2 noiembrie, oamenii se îmbracă în culorii vii, îşi pictează chipul şi iau cu asalt cimitirele unde îşi petrec toată noaptea onorându-i pe cei plecaţi, prin muzică, râsete şi veselie, făcând parcă în ciudă Morţii. Mormintele sunt luminate şi decorate corespunzător, cu scheleţi de zahăr, cranii din hârtie colorată şi măşti de tot felul, iar procesiunile fabuloase se întind până dimineaţa. Vedeta sărbătorii e scheletul La Calavera Catrina, soţia zeului lumii de dincolo, devenită, de-a lungul timpului, sinonimă cu Dia de Muertos.
Natura fabuloasă
Cascada pietrificată Hierve del Agua
Dacă ai ajuns în Oaxaca, atunci poți încerca și câteva excursii de o zi prin zona. Doua dintre cele mai interesante sunt la Mitla, unde se afla arborele cu un diametru de 45 de metri, vechi de 2000 de ani, și la Hierve del Agua, o superbă cascada pietrificata de unde poți admira un peisaj abrupt sau te poți scălda în rauri cu ape minerale.
O plimbare prin Canionul Copper
Aventurierii care ajung prin nord-vestul Mexicului trebuie să exploreze regiunea Sierra Tarahumara care cuprinde un lanț de canioane impresionante ce pot fi admirate din tren sau prin intermediul unor excursii prin mijlocul naturii salbatice. O idee bună e să iei trenul Pacifio Railway care face legatura dintre Chihuahua si Los Mochis, și traversează 87 de tuneluri și vreo 37 de poduri.
Citește și
