Nu stiu de ce am ajuns la Dhulikhel si ce m-a facut sa aleg tocmai locul asta pentru prima mea excursie din Kathmandu, cred ca am fost impresionata de niste poze vazute pe net cu varfuri de munti, biciclisti pe serpentine, orezarii, temple si nepalezi veseli. Fiind prima mea vacanta in Nepal si in Asia, nici nu prea stiam ce sa aleg si absolut totul mi se parea ca trebuie vazut. Nu am regretat si cu siguranta m-as mai intoarce acolo. Daca nu ma credeti de ce, dati o cautare pe google images cu Dhulikhel.
Dhulikhel e un orasel la vreo 30 de kilometri de Kathmandu, asezat pe drumul spre Kodari, o localitate aflata la granita cu Tibetul. Interesant ar fi fost sa ajung la Kodari si sa trec in Tibet, insa n-am facut-o, aveam programate alte excursii din Kathmandu, spre Chitwan si Pokhara.
M-am cazat la Dhulikhel Mountain Resort, un loc cu multe casute, cu ferestre imense, toate orientate astfel incat orice ochi de turist sa vada dimineata un peisaj cu adevarat spectaculos, wikipedia zice ca de aici ai parte de una dintre cele mai frumoase privelisti din lume.
Pentru ca era septembrie, la sfarsit de sezon ploios, nu era nici picior de turist, iar peisajele spectaculoase se lasau asteptate. Ploua usor si varfurile muntilor erau acoperite de ceata. Din fericire, resortul avea si un restaurant cu o terasa draguta unde puteai sa bei o bere uitandu-te la munti sau, in cazul meu, la ceata. Peretii restaurantului erau ticsite cu poze cu grupuri de batranei britanici si nemti, ceea ce m-a facut sa cred ca Dhulikhel Mountain Resort e un loc potrivit mai degraba pentru mosuleti. Ma si imaginam la batranete retragandu-ma aici, trezindu-ma in fiecare dimineata cu varfurile de Himalaya la fereastra, distrandu-ma cu grupurile de turisti trecuti de mult de varsta a doua, consumand la micul dejun numai samose si ceai masala, plimbandu-ma printre orezarii sau pe aleile pietruite ale resortului. N-ar fi rau deloc.
O noapte la Dhulikhel Mountain Resort costa destul de mult pentru Nepal, insa daca ai chef de ceva mai romantic, mai salbatic si mai linistit, asta e locul perfect. Nu trebuie sa te plictisesti plimbandu-te pe aleile din resort sau stand la terasa asteptand sa vezi cum sclipeste zapada pe varfurile muntilor, aici ti se ofera zeci de variante: excursii cu jeepul pana la temple foarte vechi, chiar si din secolul al-VIII-lea (e.g. templul Changunarayan), mountain biking, bungee jumping, excursii la Kodari, ca sa vezi Tibetul de pe margine, in caz ca n-ai permis de trecere, si catre tot felul de locuri budiste.
Nu am optat pentru nici una dintre aceste excursii din cauza ploii, drept pentru care mi-am petrecut vreo 2 zile plimbandu-ma cu o umbrela sau stand la terasa, gandindu-ma ca este imposibil de descris cum ploua aici in Himalaya si cat de frumos e cand ceata devine transparenta si din spatele ei rasar, in sfarsit, muntii.
De obicei, prea putini turisti au ca scop de calatorie Dhulikhelul, el intra intr-un tur al locurilor din jurul Kathmandu-ului, alaturi de Nagarkot, Kakani, Daman s.a., locuri foarte asemanatoare cu Dhulikhel, adica cu temple, munti, rauri si calugari budisti. Eu nu recomand turul, ci fiecare loc luat in parte.
