Un weekend prelungit în Tbilisi se lasă cu febră musculară și îți ajunge la fix cât să vizitezi vreo 2-3 mănăstiri, să admiri orașul din aer, cu telefericul, să bei câteva sticle de vin, să te lăfăi în băile sulfuroase, să testezi pe pielea ta legendara ospitalitate și să iei pulsul vieții de noapte.
Să începem cu chestiunile practice: am zburat cu Aegean Airlines, cu escala în Atena, iar biletul a fost undeva în jur de 230 euro, fără bagaj de cală. Aeroportul din Tbilisi se află la aproximativ 20 de km de centru iar taxiul costă în jur de 20-25 lari (aproximativ 10 dolari). Noi am rezervat un apartament prin airbnb iar proprietarul s-a oferit să ne asigure transportul, pentru suma de 45 de lari (20 de dolari), prima și singura țeapă de care am avut parte în țară asta. În Tbilisi poți închiria apartamente la prețuri începând cu 30 de dolari pe noapte iar o masă la restaurant nu prea depășește 10 dolari. O mare parte din bugetul tău se va duce însă pe vinuri, dar n-o să–ți pară rău și oricum –
Prima zi în Tbilisi ne-a întâmpinat cu ploaie, așa că am scos nasul din hotel de-abia după prânz, mânați de foame și sete, când am ieșit să facem cunoștință cu bucataria georgiana, absolut fantastică. După două pahare de vin, am învățat, în sfârșit, să pronunț corect gaumarjos (noroc/cheers) primul cuvânt pe care l-am învățat în georgiana, care s-a dovedit a fi foarte folositor pe parcursul întregii vacanțe. Am început explorarea capitalei din zona posh, de-a lungul elegantului Bulevard Rustaveli, unde poți admira Opera și Teatrul Național, Parlamentul, Facultatea de film, o mănăstire, o mulțime de magazine de designeri, în timp ce, din loc în loc, poți ascultă o mulțime de trupe rock, stradale.
Cum toate drumurile duc la Piață Libertății, iar Bulevardul Rustaveli începe, sau se termină, în funcție de direcția din care vii, fix în mijlocul Pieții, ne-am oprit pentru câteva momente să pozăm ipozanta statuie aurită.
Tbilisi iese în evidență printr-un amestec de oriental și european, modern și vechi, bizar și totodată familiar. Un pod din sticlă și oțel se arcuiește peste răul Mtkvari, flancat de dealuri pe care se află o fortăreața ce a sfidat timpul. Clădirile ultramoderne conviețuiesc fără probleme alături de clădiri dărăpănate, care par părăsite dar, culmea, sunt locuite. La fel și fortărețele medievale, alături de clădiri art-noveau și arhitectură stalinistă.
În Centrul Vechi am pozat din toate unghiurile Turnul Înclinat al Teatrului de Păpuși Gabriadze, colorat și plin de detalii încântătoare.
Fiind vorba doar de un weekend n-am apucat să vizităm Galeria Natională și nici Muzeul Georgian.
Centrul vechi are un farmec aparte, impresii amplificate de vinurile degustate prin magazinele de suveniruri, de unde ieși mai amețit decât dintr-o cramă. Două-trei pahare de vin mai târziu, imaginile erau mai blurate, încât nici nu mai puteam să fotografiem corect simpaticele plăcute cu mesaje bahice, așa că ne-am dus să ne culcăm.
A doua zi ne-a pus la încercare condiția fizică, pentru că Tbilisi e un oraș cu o mulțime de dealuri și delușoare de unde poți admira, pe bucăți, întreg peisajul. Noroc cu funicularul și telecabina, că altfel sacrificam o zi, stând în pat, cu febra musculară. Cu telecabina am ajuns până pe dealul unde tronează Fortăreața Narikala și unde privește de sus statuia Mamei Georgia, înaltă de 20 de metri, cu o sabie în mâna stânga și un pocal de vin în cea dreapta. De aici ai o panorama splendidă de 360 de grade asupra orașului, pentru doar 1 lari, căci atât costă telefericul.
După o zi solicitantă, nimic nu se potrivește mai bine decît o vizită relaxantă la spa. Băile de sulf Abanotubani sunt arătoase pe dinafară, cu domuri arcuite din piatră dar mai ales pe dinăuntru, cu ape călduțe, îmbietoare și, se pare, tămăduitoare. Intrarea costă între 30-80 lari/ora.
Pe inserat, am avut iar șansă să exersăm pronunția cuvântului gaumarjos, în compania unor noi soiuri de vin.
În ultima zi am vizitat târgul de vechituri de lângă Dry Bridge, unde am petrecut vreo 3 ore, răscolind printre obiecte antice, bijuterii, instrumente muzicale, tablouri și o mulțime de vechituri din era sovietică, inclusiv macete, cuțite, măști de gaze sau uniforme militare. Previzibil sau nu, seara au sărit dopurile de la alte două sticle de vin.
În cele 3 zile, curiozitatea nu m-a împins să vizitez nicio mănăstire sau catedrala cu toate că orașul e plin de ele, și se zvonește că toate ar fi speciale. Dacă te pasionează subiectul atunci pune pe lista Catedrala Sameba, construită în 2002, care este cea mai mare și grandioasă biserica din Georgia, înaltă de 101de metri sau Biserica Metekhi, care datează de prin secolul al 5-lea.
Într-un city-break merită să dai o tură și prin Mtskheta (se pronunță Sveta), fosta capitală a Georgiei, aflată la 20 de km de Tbilisi. Revin cu povești și din alte regiuni vizitate în Geogia.
Buna!
Din cate am inteles, nu ai nevoie de viza pentru Georgia, nu?
Buna,
nu, nu ai nevoie de viza…
have fun!
Ce ar merge un vin, aaaa o excursie in Tbilisi voiam sa zic :)))